În dezvoltarea personală, cea mai importantă parte o constituie conștientizarea popriilor convingeri și credințe care ne împiedică să progresăm.
Se întâmplă deseori să catalogăm oamenii pe care îi întâlnim ca fiind „nesuferiți”, „aroganți”, să nu rezonăm cu ei fără un motiv anume sau să găsim acea conexiune din primele minute.
De fapt, toate persoanele pe care le întâlnim ne evidențiază sau, mai degrabă, ne oglindesc un aspect, un comportament sau poate un anumit tipar din personalitatea noastră. De cele mai multe ori este o situație care ne deranjează sau care ne reactivează un anumit comportament.
Prin urmare, ne raportăm la acea persoană ca fiind „nesuferită, „agresivă”, etc., fără a căuta la un nivel mai profund în noi înșine.
Odată deprinsă această căutare de sine, acest interes pentru autocunoaștere și dezvoltare personală, relațiile personale devin mult mai consistente. Nu mai rămânem ancorați în prima impresie creată despre o anumită persoană pentru că în realitate ne-am raportat la acea parte din noi înșine care nu ne place.
Haideți să ne gândim de câte ori nu am rănit pe cineva, având exact același comportament sau reacție care tocmai ne-a deranjat. Este foarte importantă conștientizarea, dar și acceptarea ei ca parte din noi.
La fel de important este conștientizarea părților pozitive și frumoase, pe care o oglindim în anumite persoane care ne atrag (ex. blândețea) și integrarea ei în noi înșine.
Orice întâlnire, orice relație aduce cu sine schimbare sau evoluție, însă pentru a conștientiza și a trăi pe deplin această schimbare este nevoie să ne identificăm și să schimbăm convingerile, să căutăm autocunoașterea și dezvoltarea personală.
Însă, de cele mai multe ori convingerile nu evoluează decât dacă sunt scuturate de evenimente șocante sau de un demers asiduu și dureros de căutare de sine.
Fiecare dintre noi își creează, încă de la o vârstă fragedă, un set de convingeri și mitologii personale asupra vieții, morții, relațiilor, bărbaților/femeilor.
Aceste convingeri în care rămânem ancorați ne creează blocaje în relațiile noastre cele mai importante, împiedicându-ne accesul la bogăția momentului prezent, reducându-le la cunoscut.
La baza oricărei posibile evoluții stă modificarea convingerii, schimbarea punctului de vedere și de ce nu, schimbarea unui mit cu un alt mit mai eliberator, care la rândul său lasă loc unei alte versiuni și înlocuiește o ficțiune dureroasă cu una mai acceptabilă.
Oare cum ar fi dacă am putea vedea orice situație din diferite perspective și nu ne-am lăsa influențați de propriile frici sau de propriile credințe însușite?
Prin urmare, același scenariu privit din altă perspectivă va face obiectul unei schimbări de sens, în care aceeași serie de evenimente poate căpăta o semnificație diferită în funcție de privirea și de cuvântul celui ce o relatează.
